Dovezi ale invierii
Introducere.
Faptul ca Iisus Hristos a inviat din morti, a provocat dintotdeauna discutii contradictorii intre oameni. Invierea este unul dintre evenimentele din istorie care a dus la cele mai multe controverse si critici din partea scepticilor, si aceasta nu este fara un motiv intemeiat. Unul dintre motive este faptul ca Iisus Hristos a afirmat si a invatat multimile ca El este Fiul lui Dumnezeu. Pentru a dovedi cu putere acest lucru, Iisus a trebuit sa invie din morti (Matei 16:21; Marcu 8:31; Luca 9:22; Ioan 2:19-21). Pentru a verifica invatatura lui Iisus, trebuie sa analizam evenimentul invierii si sa vedem daca Iisus este sau nu ceea ce El afirma ca este, si implicit sa vedem daca putem crede Sfintele Scripturi ca fiind (adevaratul) Cuvantul lui Dumnezeu. Textul cheie care subliniaza acest lucru il gasim in 1 Corinteni 15:14-19:
14. Si daca n’a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, si zadarnica este si credinta voastra.
15. Ba inca noi santem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui Dumnezeu; fiindca, am marturisit despre Dumnezeu ca El a inviat pe Hristos, cand nu L-a inviat, daca este adevarat ca mortii nu inviaza.
16. Caci, daca nu inviaza mortii, nici Hristos n’a inviat.
17. Si daca n’a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi santeti inca in pacatele voastre,
18. si prin urmare si cei ce au adormit in Hristos, sunt pierduti.
19. Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci santem cei mai nenorociti dintre toti oamenii!
Deci, pentru a avea credinta in Scripturi, Scripturi care ne arata nu doar ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu, ci si ca El este Mantuitorul nostru, trebuie de asemeni sa credem in INVIEREA SA IN TRUP, pentru ca invierea lui Hristos dovedeste ca El este ceea ce El afirma despre sine, dovedind astfel Scripturile adevarate si ca avand autoritate.
Acum, ne intrebam : “Cum stim ca invierea a avut loc cu adevarat? O facem doar prin credinta? ” Deci daca invierea ne dovedeste cine este Iisus, si avand aceasta dovada, avem implicit si credibilitatea Scripturilor. Este necesar ca faptul invierei sa poata fi dovedit istoric. Acesta este dovedit istoric. Haideti sa privim acum la cateva aspecte care ne arata acest lucru:
1. In Vechiul Testament Profetii au vorbit despre inviere.
In multe locuri in Vechiul Testament, profetii au vorbit despre Mesia care va veni, mai intai sa sufere, dupa care va iesi victorios peste suferinta, aratand spre moartea si invierea Lui. Gasim trei pasaje care ne vorbesc specific despre moartea lui Mesia, urmata de biruinta Sa asupra mortii:
Psalmul 22:1-21 citim despre agonia si durerea Lui, urmate de salvarea primita in versetele 22-31.
Psalm 69: in versetele 1 la 29 citim despre suferinta unui barbat, dupa care in versetele 30 la 36 avem lauda si victorie.
Isaia 53: este cel mai cunoscut capitol din Vechiul Testament cu referire la moartea si invierea lui Iisus. In versetele 1 la 9 gasim descrierea suferintei si sacrificiului prin care Iisus a trebuit sa treaca. In versetele 10 si 11 vedem promisiunea ca El isi va vedea urmasii, va avea multe zile, va vedea rodul muncii Lui, toate acestea indicand spre suferinta prin care El va trece.
Cele trei pasaje ne arata moartea si invierea Lui.
2. Iisus a prezis in Noul Testament despre moartea si invierea Sa.
In cateva ocazii Iisus a vorbit de iminenta mortii si invierii Lui. A spus urmatoarele:
• Fariseilor in Templu, in Ioan 2:19-21
• In drumul spre Ierusalim, Matei 16:21 si Luca 9:22
• Le vorbeste ucenicilor, Marcu 8:27-33
• In gradina Ghetsimani, s-a rugat pentru acest lucru, Marcu 14:32-36
3. Istoricii contemporani au scris despre acest eveniment.
Atat istoricii evrei cat si cei romani (si nu numai) au scris despre rastignirea lui Iisus:
Thallus – un scriitor grec (50 A.D.) ne vorbeste despre rastignire, mentionand intunericul si cutremurul de pamant care au urmat rastignirii.
Josephus – un istoric evreu, care a trait in Roma, in jurul anului 93 A.D., scrie nu doar despre moartea lui Iisus, ci si despre lucrarea lui Ioan Botezatorul si fratele lui Iisus, Iacov.
Tacitus – un istoric roman (115 A.D.), scrie despre rastignirea lui Iisus, la fel cum scrie si Toledoth Jeshu care a trait in secolul IV D.C.
Cat despre inviere, stim din scrierile facute de unul dintre Parinti Biserici, Justin Martyr, ca in primul si al doilea secol evreii au facut referiri la acest fapt. Acesta ne ofera detalii despre evreii din diaspora, evrei care credeau ca actul invierii era doar o nascocire a ucenicilor lui Iisus, ucenici care au furat trupul din mormant. Nu ar fi fost nevoie de aceste nascociri daca mormatul ar fi fost gol.
4. Mormantul gol ne ofera dovezi.
Un lucru este clar astazi, asa cum a fost si cu doua mii de ani in urma, si anume NICI UN TRUP NU A FOST GASIT! Au gasit doar hainele care au apartinut lui Iisus. Nu a fost nici o disputa intre evrei, romani sau crestini referitor la faptul ca mormatul a fost gol, ar fi fost imposibil sa dovedeasca contrariul. Haideti sa privim la ce s-a intamplat la mormant:
Conform dovezilor arheologice, o piatra de aproximativ doua tone a fost folosita pentru a inchide mormatul. Dupa ce trupul era pus in mormant, piatra era rostogolita peste intrare pentru a impiedica hotii (potentiali) sa intre in mormant. Cu toate acestea, piatra a fost gasita data la o parte de pe intarea mormatului (Marcu 16, Ioan 20). Pentru a muta piatra de pe intrarea mormantului, probabil ar fi fost nevoie de 20 de barbati.
Pentru ai preveni pe eventualii hoti, mormantul a fost pecetluit/sigilat cu sigiliul Roman (Matei 27:66). Ruperea sigiliului Roman era pedepsita cu moartea prin rastignirea pe cruce cu capul in jos. Atunci cand mormantul a fost gasit gol, sigiliul lipsea.
Pe langa sigiliu, la mormant au fost puse straji romane (Matei 27:66). Aceste straji nu erau dintre garzile templului, erau ostasi romani, cei mai disciplinati soldati din acele timpuri. Soldatii stiau ca pedeapsa pentru neveghere (dormitul in post) era moartea prin ardere. Scriptura ne spune ca ostasii atunci cand au vazut mormantul gol, nu s-au intors in garnizoana, ci au mers la preotii evrei. De ce? Stiau ca superiorii lor nu-i vor crede, consecinta fiind condamnarea la moarte. Au mers la preoti pentru ca acestia sa le vorbeasca superilor in grad si sa aplaneze situatia. Preotii le-au dat bani, si le-au zis soldatilor sa spuna oamenilor ca ucenicii au furat trupul lui Iisus in timp ce ei dormeau (Matei 28:11-15).
Avem acum mormantul gol in care se mai gasesc fasiile folosite pentru infasurarea trupului. De asemeni sigiliul este rupt si piatra de doua tone este mutata din locul in care era pusa pentru a inchide intrarea in mormant. Pe langa acestea mai sunt si soldatii celei mai bune armate din acel timp, care pazeau mormantul, situatie in care nu prea avem multe de contestat.
Cu toate aceste gasim cateva teorii pentru mormatul gol:
Femeile au gresit mormantul, si daca asa s-au petrecut lucrurile ce s-a intamplat cu mormantul adevarat? De ce preotii si autoritatile nu au contrazis acest fapt?
Ucenicii si femiile au avut halucinatii. Daca asa stau lucrurile, de ce garzile romane au mers la preotii evrei? Au avut si soldatii halucinatii, chiar cu riscul de a-si pierde viata?
Trupul a fost furat de ucenicii lui Iisus. Unde se aflau garzile cand trupul era furat? Ce marturie au depus aceste garzi? Cum puteau oare cativa barbati sa atace garzile romane, iar dupa, sa-l invie pe Iisus?
Teoria cea mai folosita de sceptici este teoria lui Swoon. Iisus, dupa ce a fost pus in mormantul racoros, nu a mai avut nici un fel de rani, si-a dat joz panza cu care era infasurat, a mutat piatra de la intrare, a invins garzile care pazeau mormantul, iar dupa toate acestea a inceput sa propovaduiasca o noua religie.
Cea mai noua teorie este Conspiratia Pastelor. Iisus stiind ca va fi omorat, a luat droguri, si odata in mormant, cu toate ca era ranit, a reusit sa mute piatra, a invins garzile, dupa care a reusit sa schimbe lumea.
5. Aparitiile de dupa inviere.
Isus s-a aratat celor aproiati in cateva randuri:
• Mariei Magdalena si celeilalte Marii (Matei 28:1-10)
• Celor doi ucenici in drum spre Emaus (Luca 23:13-35)
• Celor unsprezece ucenici (Luca 23:36-49)
• La mai mult de 500 de oameni o data (1 Corinteni 15:4-6)
6. Le-a schimbat viata.
Viata ucenicilor a fost schimbata – lucru care poate fi socotit ca si evidenta. De ce ar fi vorbit acestia despre inviere? Ucenicii nu erau oameni cu faima, nu aveau bogatii, si nici un statut social de rang inalt. Atunci cand soldatii au venit sa-l aresteze pe Iisus, au fugit de langa El, s-au dezis de El si au stat ascunsi in urmatoarele zile; acum au fost transformati si, pentru credinta lor, erau batuti, omorati cu pietre, dati sa fie mancati de lei, torturati, si crucificati. Marturiseau chiar cu viata lor ca Iisus a inviat din morti, si cu siguranta nu s-ar fi schimbat atat de mult doar pentru o minciuna. Cu siguranta acestia au gasit ceva ce alti oameni nu aveau.
Avem cunostinta de alte miscari, miscari care au aparut cu aproximativ 100 de ani, inainte si dupa Iisus in Palestina. Una din cele mai cunoscute dintre acestea, a fost cea condusa de un barbat numit Iuda Galileanul in vremea nasterii lui Iisus. Iuda Galileanul impreuna cu adeptii lui, au fost prinsi de autoritatile romane si cricificati (Josephus, Antiquities, 17:271-298). Cu aproximativ 100 de ani dupa moartea lui Iisus un alt conducator s-a ridicat, Simion ben-Kosiba, a atras dupa el sute de barbati care au crezut ca acesta era Mesia cel promis. Si acestia au sfarsit prin a fi prinsi si omorati de autoritati. In toate aceste cazuri, moartea liderului a dus la moartea miscarii conduse de acesta.
Regula dupa care se ghidau era, daca mesia pe care il urmai era omorat, acesta nu era adevaratul Mesia, acestia renuntand la cauza lor, sau alegeau un lider din familia conducatorului ucis. Asa cum se obisnuia, ei ar fi putut sa-si aleaga ca un nou Mesia pe Iacov fratele lui Iisus. Ucenicii au refuzat sa-i ofere acestuia titlul de Mesia, desi acesta a condus biserica din Ierusalim inca aproximativ 30 de ani, pana la moartea sa. Cu toate ca asa procedau mai toate miscarile contemporane, urmasii lui Iisus, au continuat sa-L urmeze pe Iisus chiar si dupa moartea Sa. Motivul principal pentru care ei il urmau era faptul ca Iisus a invins moartea prin faptul ca a inviat. Faptul ca El a inviat, l-a facut sa fie cu totul deosebit de toti cei care au venit inainte de El, si acum urmasii lui erau gata sa moara pentru credinta lor. Cu exceptia unui singur ucenic al lui Iisus, toti au murit pentru credinta lor, si pentru mesajul care le-a schimbat viata.
Nu numai apostolii au crezut si au fost schimbati, dar chiar si dintre evreii care I se impotriveau. In Faptele Apostolilor 6:7, gasim ca multi preoti evrei au crezut in Iisus, si mai multe mii de oameni in Ierusalim, de asemenea, au crezut in El, evrei fiind. Toti acestia au fost aproape de mormantul gol, puteau vedea mormantul gol si puteau vorbi cu martorii care l-au vazut pe Iisus. Nici acestia nu au dat inapoi atunci cand au fost persecutati pentru credinta lor in Iisus.
7. Invierea – fundatia unei noi credinte.
Invierea lui Iisus este astazi fundatia credintei noastre. De aceea noi ne inchinam in ziua de Duminica si nu Sambata, ca evreii sau Vinerea, ca Smusulmanii. De aceea noi practicam botezul care semnifica moarte si invierea lui Iisus.
8. Si astazi oameni de stiinta cred in inviere.
Faptul invierii poate fi crezut, pentruca si unii oameni de stiinta in urma cercetarilor facute cred in inviere. Voi enumera doar cativa dintre acestia:
Brooke Foss Wescott (critic literar): ‘Nu gasim nici un alt eveniment istoric care sa fie mai bine sau mai variat documentat de cat invierea lui Iisus.’
Dr. Paul L. Maier(profesor de istorie antica): ‘Nu a fost gasita nici un fel de dovada in documentele (sursele) literare, epigrafice sau arheologice care sa ateste contrariul faptului ca in mormantul in care Iisus a fost ingropat, nu a fost gol in dimineata sarbatori Pastelui.’
Dr. Simon Greenleaf (profesor de Drept la Universitatea Harvard): ‘Conform legi referitoare la evidenta legala folosita in procesele judecatoresti, gasim mai multe dovezi care atesta invierea lui Iisus Hristos, de cat gasim pentru orice alt eveniment din istorie.’
Dr. Frank Morrison (avocat) si-a luat trei ani de concediu pentru a dovedi ca invierea nu a avut loc. Dupa acesti trei ani de studiu, a descoperit ca dovezile existente atesta faptul ca Iisus a murit si a inviat din morti. Dupa aceste cercetari, el a scris cartea: Cine a mutat piatra? (Who Moved the Stone?)
C.S.Lewis (un geniu in literatura) a fost curios sa descopere detaliile despre inviere. Dupa ce a evaluat dovezile pentru Crestinism, Lewis a ajuns la concluzia ca in nici o alta religie nu gasim astfel de revendicari ca in Crestinism. Experienta lui in domeniul critici literare l-a ajutat in cercetarea facuta, astfel ca nu a putut sa afirme despre continutul Evangheliilor ca fiind doar un mit.
Concluzie
Acum, ce putem noi spune despre inviere? Poate fi crezut acest fapt? Daca adaugam marturia profetilor din Vechiul Testament cu cea a lui Iisus, ca si dovezile istorice despre moartea si invierea Lui, daca analizam toate ramificatiile care rezulta din mormantul gol, aparitiile de dupa inviere, vietile schimbate ale ucenicilor, opiniile omenilor de stiinta de astazi, avem un ‘caz foarte bine argumentat’ in sprijinul evenimentului invierii.
Dovezile pentru inviere sunt in favoarea acestui fapt – Iisus cu adevarat a inviat din moarti. Acest lucru ne ofera o confirmare a autenticitatii Scripturilor in care noi credem, lucru care ne face sa proclamam acest adevar, stiind ca ceea cenoi spunem poate fi dovedit. Acest lucru ne intareste nu doar credinta noastra, ci ne si ajuta sa spunen celor care nu au auzit inca desre “Iisus cel rastignit si inviat”.


