Fiecare musulman din lume celebrează festivalul ‘Eid al-adha’ cu multa reverenta. Acest festival este tinut în memoria sacrificiului oferit de Avraam lui Dumnezeu. Orice musulman, ştie că Dumnezeu l-a pus pe Avraam la încercare, cerându-i să-l sacrifice pe fiul său, dar in Providenta Sa, a intervenit la momentul potrivit, oferind un miel pentru jertfă. Ceea ce mulţi musulmani nu ştiu este că in Coran nu ni se spune care dintre cei doi fii ai lui Avram a fost sacrificat, Ismael sau Isaac. Biblia (”Kalam-e-Muqaddas”) insa, ne spune în Geneza, capitolul 22, că fiul sacrificat a fost Isaac.

În Coran acest incident ne este relatat in Sura “as-Saffat”, şi ni se spune ca Dumnezeu l-a pus la incercare pe Avraam cerându-i un mare sacrificiu.

Coran 37:106–107 (Sura as-Saffat)
106. Aceasta a fost, neîndoielnic, o încercare
107. Şi l-a salvat printr-o jertfa minunata

Comentatorii musulmani ne spun că acest mare sacrificiu a fost berbecul oferit de Dumnezeu pentru a fi sacrificat în locul fiului lui Avraam. Putem oare compara un berbec cu fiul lui Avraam, si sa-l numim “o jertfa minunata”? Prin urmare (oare) nu avea Dumnezeu in vedere sa ne arate o jertfa viitoare, jertfa care va veni mai tarziu peste ani?

Coranul nu ne descrie cu amanunte aceste lucruri, insa Biblia (Kalam-e-Muqaddas), da. Studiind detaliile putem afla care a fost incercarea lui Avraam din partea lui Dumnezeu şi care a fost jertfa supremă prin care Dumnezeu l-a răscumpărat pe Avraam (şi nu numai), ci pe toţi aceia care sunt credincioşi ca şi Avraam. Biblia – Kalam-e-Muqaddas - confirmă credinţa noastră, şi anume faptul că Mesia, trimisul lui Dumnezeu, Isus Hristos este cel care a fost făcut jertfă de sacrificiu şi de răscumpărare pentru întreaga lume. Hazrat Yahya (Ioan Botezatorul) a spus despre Iisus: “Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!” (Ioan 1:29). Ioan conferă acest titlu lui Iisus pentru a sublinia rolul său de sacrificiu, asemenea mielului din Geneza 22, dar de o mult mai mare valoare.

Tatal vostru Avraam a saltat de bucurie ca are sa vada ziua Mea: a vazut-o si s-a bucurat. ” ‘N-ai nici cincizeci ce ani’, I-au zis Iudeii, ’si ai vazut pe Avraam!’ Iisus le-a zis: “Adevarat, adevarat, va spun ca, mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu.”

Ioan 8:56-58

Iisus vorbind despre sine: “Pentru ca nici Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca si sa-Si dea viata ca rascumparare pentru multi.”

Matei 20:28

Tora ni-L prezinta pe Iisus ca sacrificiul si preţul de rascumpărare (Legea lui Moise), in Ingil (Marcu 10:45), in Zabur (Psalm 22) si in Sahaif-e-anbia (Isaia 53).

De asemenea aflam din mesajul Torei că oamenii aşteaptau ca Dumnezeu, prin puterea Sa, să-i răscumpere din păcat şi de la moarte. Iata cateva moduri in care oamenii scripturilor se raporteaza la Dumnezeu:

Primeste cu bunavointa cuvintele gurii mele, si cugetele inimii mele, Doamne, Stanca mea si Izbavitorul meu!

Psalm 19:14

In mainile Tale imi incredintez duhul: Tu ma vei izbavi, Doamne, Dumnezeule adevarate!

Psalm 31:5

Totusi Tu esti Tatal nostru! Caci Avram nu ne cunoaste, si Israel nu stie cine suntem; dar Tu, Doamne, esti Tatal nostru, Tu, din vecinicie, Te numesti “Mantuitorul nostru.”

Isaia 63:16

Promisiunea lui Dumnezeu

Dumnezeu a promis omului ca El va fi cel care va aduce sacrificiul prin care ii va aduce
rascumpararea:

”Ii voi rascumpăra din mana locuintei mortilor, ii voi izbăvi de la moarte. Moarte, unde iti este ciuma? Locuinta a mortilor, unde iti este nimicirea? Căinta este ascunsa de privirile Mele!”

Osea 13:14

”Le voi fluiera si-i voi aduna, caci i-am răscumpărat, si se vor inmulti cum se inmulteau odinioară.”

Zaharia 10:8

Cateva amanunte

Este de necontestat faptul că numai Iisus poate fi considerat cel care ar putea oferi şi s-a şi oferit pe El însuşi ca răscumpărare pentru lumea întreagă. Înainte de înăltarea lui la cer, El a explicat ucenicilor săi foarte clar aceste lucruri:

A ajuns intr-un chin ca de moarte, si a inceput sa Se roage si mai fierbinte; si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange, care cadeau pe pamant. Dupa ce S-a rugat, S-a sculat, si a venit la ucenici; i-a gasit adormiti de intristare, si le-a zis: “Pentru ce dormiti? Sculati-va si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita.” Pe cand graia El inca, iata ca a venit o gloata. Si cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea in fruntea lor. El s-a apropiat de Iisus, ca sa-l sarute.

Luca 22:44-47

Ulterior ucenicii lui Iisus, ca răspuns la porunca învăţătorului lor, au dus acest mesaj întregii lumi, predicandu-l pe Iisus ca fiind Marele Sacrificiu din partea lui Dumnezeu si preţul de răscumpărare pentru noi.

Marea Profetie

Pasajul de mai jos reprezinta revelatia profetului Isaia cu aproximativ 700 de ani înainte de venirea lui Iisus:

Iata, Robul Meu va propasi; Se va sui, Se va ridica, Se va inalta foarte sus. Dupa cum pentru multi a fost o pricina de groaza-atat de schimonosita Ii era fata, si atat de mult se deosebea infatisarea Lui de a fiilor oamenilor-tot asa, pentru multe popoare va fi o pricina de bucurie; inaintea Lui imparatii vor inchide gura, caci vor vedea ce nu li se mai istorisise, si vor auzi ce nu mai auzisera. Cine a crezut in ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut bratul Domnului? El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un Lastar care iese dintr-un pamant uscat. N-avea nici frumuseta, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa. Dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obicinuit cu suferinta, era asa de dispretuit ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama. Totus, El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu, si smerit. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui; dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor. Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la macelarie, si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El a fost luat prin apasare si judecata; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru pacatele poporului meu? Groapa Lui a fost pusa intre cei rai, si mormantul Lui la un loc cu cel bogat, macar ca nu savarsise nicio nelegiuire si nu se gasise niciun viclesug in gura Lui. Domnul a gasit cu cale sa-l zdrobeasca prin suferinta… Dar, dupace Isi va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile, si lucrarea Domnului va propasi in mainile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora. Prin cunostinta Lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu, si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. De aceea Ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari, si va imparti prada cu cei puternici, pentruca S-a dat pe Sine insus la moarte, si a fost pus in numarul celor faradelege, pentruca a purtat pacatele multora si S-a rugat pentru cei vinovati.

Isaia 52:13 – 53:12

In concluzie

Copii ale acestui manuscris in limba ebraica (care predateaza nasterea lui Hristos) exista inca si in zilele nostre. Pana acum, nu a existat nimeni in isorie in afara de Iisus, la care aceste cuvinte din profetia lui Isaia sa se poata referi.

Iisus este Marele Sacrificiu daruit de Dumnezeu!